vara mea japoneză

Nu știu despre voi, dar eu sunt pregătită de vreme rece – mi-am scos hanoracele, păturica, am făcut provizii de ceai și nu-mi mai pasă de vară.

În mod normal, la începutul verii scriam despre ce am citit în prima parte a anului.

Anul acesta am sărit peste această tradiție cu multă durere-n suflet.

Singurul motiv pentru care am reușit să citesc câte ceva vara asta a fost că o prietenă superbă, gagică, șmecheră, iubibilă, mrr s-a oferit să-mi ofere acces la biblioteca ei de studentă la facultatea de Japoneză și m-a motivat puțin, am zis ok, o să încerc câte ceva de aici.

Nu aveam în plan să mai citesc autori japonezi din multe motive – mi se pare un popor rece, pervers, cu valori morale dubioase (dacă ai citit Uimire și cutremur, poate ai o idee la ce mă refer).

Totuși fiind cărți care se studiază într-o facultate, mă așteptam să fie pline de simboluri care țin de folclorul și mitologia japoneză și nu am fost dezamăgită din punctul ăsta de vedere.

Dacă vrei să afli câte ceva despre Japonia, teatrul , zeul Kappa, shamanism, viața artiștilor după război, cărțile de mai jos sunt numai bune.

Nu vreau să intru în detalii, pentru că o să mai menționez titlurile în #30under300 și bilanțul final, dar am citit 5 cărți din 10 de la gagica-mrr și 2 manga găsite de mine.

Și cam cu asta asociez vara mea.