rețelele sociale sunt reflexia ta

Astăzi am auzit pentru a nșpe mia oară niște băieței vorbind despre faptul că Instagram-ul e o prostie, dragă, că e plin de fete dezbrăcate acolo….. 😀

Știți, ei nu sunt interesați de așa ceva, nunu. Ei sunt toți nește entelectoali, ascultă numai muzică clasică din aia Beitovăn și vor să vadă artă, dar n-au loc de țâțe, dragă.

Ei scriu acolo Edgar Degas și le dă Insta numai coarde din Las Vegas. 

Acum să fiu puțin serioasă.

Când creezi un cont de Instagram, ca orice altă rețea socială, îți dă recomandări pe baza a ceea ce apreciază persoanele de vârsta ta.

Însă… dacă dai mai mult de 2-3 like-uri și urmărești mai mult de o persoană… se întâmplă o minune!!!!

Instagram-ul îți personalizează recomandările în funcție de interesele tale. Așa că…

Dacă urmărești prostii, o să vezi prostii.

Dacă îmi zici că ți-ai închis Instagram-ul pentru că vedeai doar buci, eu râd și te zic lu mă-ta că ești golan. 

 Personal, Instagram-ul mi se pare cea mai pozitivă aplicație în prezent, cea mai puțin politică, cu cel mai ușor de personalizat algoritm.

Și pentru că-s căpoasă, am făcut un mic test ca în viitor să nu mai stau să-i explic niciunui marțafoi o chestie atât de banală: rețelele sociale sunt reflexia ta.

Astea sunt paginile mele Explore de pe Instagram. Am dat refresh la fiecare o singură dată. Și am lăsat ora acolo ca să se vadă că a durat 5 minute toată tărășenia.

Contul meu principal, pe care îl a din 2014, arată așa:

Ce avem noi aici: animaluțe, cafea, ilustrații, tutoriale de desen, selfcare tips.

Contul blogului, pe care în ultima vreme intru mai des decât pe cel principal, arată așa:

Ce avem noi aici: citate, cadre aestethice, cafeluță, picturi, memes cu pisici.

Contul paginii Un cuvânt pe zi, pe care nu am dat niciun like și unde m-am înregistrat și ca mascul (nu știu de ce):

Ce avem noi aici: japoneză, natură, căsuțe, un bărbat dubios. 

Contul meu nou pe care l-am făcut pentru un proiect și pe care nu urmăresc niciun alt cont, hashtag și încă nu am dat niciun laic, arată așa:

Ce avem noi aici: alt bărbat dubios care vorbește singur, design interior, natură.

Unde îmi sunt gagicile? Nu reușesc să văd o singură fată dezbrăcată de pe 4 conturi și alții le văd din avion, fără ca măcar să aibă cont de Instagram. Asta nu înțeleg. Nevoia pe care o simt unii de a denigra lucruri cu care nu intră în contact sau care nu-i deranjează cu nimic în viață.

Discuție avută cu cineva acum câteva luni:

– Instagram-ul e o aplicație pentru ratați.

– Well, uninstall?

– Nu am așa ceva.

– Atunci de unde știi cum e acolo? :))

– Mi-au zis alții.

LOL.

Eu nu cred că rețelele sociale sunt toxice, cred că atitudinea oamenilor față de ele e toxică. Nu e vina unei aplicații dacă simți tu nevoia să te compari cu alte persoane, dacă stai prea mult online, dacă urmărești tâmpenii. Astea sunt probleme tale personale. Să se dea o lege și să se anuleze țâțele pe net, dacă ai o gândire proastă, o să găsești tu altă chestie de care să te plângi.

 Ce mi se pare culmea e că nimeni nu consumă asemenea conținut, dragă. La fel ca și manelele, antenele și altele. Nu ne plac, dar sunt în top 😀 

Vrei să te dezveți de obiceiul de a te plânge că există țâțe în lume?

Nu te mai uita. E simplu. Dă like… altcuiva. Caută lucruri relevante pentru tine. Dă-ți două palme și nu mai fi ipocrit. Sau fă-ți prieteni cu interese mai mărețe.