Offtopic! Dacă nu ai un blog, dar ai un cont de GoodReads și vrei să faci un mic rezumat al anului 2020, poți scrie o recenzie a anului aici și să o pui pe raftul exclusive.
2020 e un an pe care mintea mea nu e capabilă să-l proceseze, nu mai știu cu ce gânduri am pornit pentru că pare că simt că au trecut trei ani din ianuarie și până acum.
Vreau să păstrez tradiția cu statistica cu toate că anul acesta nu prea am ce scrie pentru că am citit în mare parte poezie, teatru, manga, iar în ultimele două luni nimic.
Dar, pe același sistem ca anii trecuți.
Concluzii de sfârșit de an:
- nu mai vreau să citesc cărți scurte
- am doi autori români preferați acum: Sebastian și Vișniec
- trec anii și tot absurdul rămâne tema mea preferată în literatură, teatru, cinematografie etc.
Favorită: De două mii de ani… de Mihail Sebastian
Piesă de teatru favorită: Mansardă la Paris cu vedere spre moarte de Matei Vișniec
Mi-au plăcut destul de mult și:
- Fata cu fragi, Stromme
- De ce fierbe copilul în mămăligă, Veteranyi
- Joaca de-a vacanța, Sebastian (piesă de teatru)
- O cameră doar a ei, Woolf (eseistică)
- Omul care și-a confundat soția cu o pălărie, Sacks (non-ficțiune)
- Letters to a young poet, Rilke (non-ficțiune)
Mi-a plăcut și trebuie neapărat s-o recitesc cândva: O cameră doar a ei.
Mi-a plăcut, dar nu până la capăt: Victoria, Hamsun.
Mi-a plăcut, dar nu știu să vorbesc despre ea: Utilitarianism, Mill (filosofie)
Înțeleg de ce e apreciată, dar nu e printre preferatele mele: Milk & honey, Kaur – mi-au plăcut mai mult ilustrațiile.
O carte care m-a făcut să mă simt copil, în sensul bun: Gradina secretă de Burnett – mai vreau cărți de genul ăsta.
N-a fost vina ta, a fost vina mea: The bluest eye, Toni Morrison – cartea asta m-a făcut să-mi dau seama că sunt prea sensibilă pentru lumea asta. am găsit un site util pentru sensibiloși ca mine – Book trigger warnings – dacă o să căutați cartea asta, o să vă îngroziți. nu e o carte proastă, sunt eu extrapanseluță.
Am fost dezamăgită de aproape toată poezia pe care am citit-o anul ăsta și de Raftul cu ultimele suflări – sunt unele cărți care sunt perfecte și nu au nevoie de continuări.
Nu mi-a plăcut deloc: Franny și Zooey – am zis două cuvinte despre ea aici.
Cel mai citit autor a fost Mihail Sebastian.
Cea mai citită autoare – am fost tentată să zic Aglaja Veternyi, dar am citit foarte mult Virginia Woolf anul ăsta, chiar dacă am terminat doar O cameră doar a ei, cam pe tot parcursul anului am citit și re-citit diferite pasaje din cărțile ei.
Romanul grafic (/manga) preferat: Homunculus primele 3 volume, la al 4-a le-a a devenit dubios, și la al 5-lea mi s-a rupt filmul pentru că a fost o scenă absolut nenecesară și scârboasă, care m-a traumatizat și a stricat totul pentru mine. M-am bucurat să văd că și alții au criticat acea scenă și am înțeles că după volumul 6 devine din nou interesant, dar… nervii mei subțiri spun nu deocamdată.
O surpriză a fost: The sandman de Hoffman – nu mai știu cum am dat de ea, dar m-a făcut curioasă în legătură cu literatura gotică.
Anul acesta am dat fail de două ori cu provocările literare:
1. provocarea pe care am început-o în aprilie, care a durat 3 luni și din care mi-am dat seama doar că am o inuiție foarte bună.
2. un read-a-thon cu cărți clasice românești de care m-am apucat în vară, și pe care l-am abandonat rapid pentru că m-a enervat prima carte pe care am început-o din primele pagini, #panseluță.
Alte cifre: 18/40 citite în limba engleză, 10 cărți scrise de femei, 8 cărți scrise de români
Am lăsat multe cărți neterminate anul acesta, singura pe care o voi mai termina la anul va fi Omul din cerc de Vișniec.
Concluzia finală.
Nu am prea multe lucruri bune de spus despre 2020, dar mă bucur că l-am redescoperit pe Vișniec. Acum câțiva ani îi citeam poeziile, nu știu de ce nu am citit nicio piesă de-a lui până acum, deși îl vânam prin teatre. Pentru voi cum a fost 2020?
