Anul trecut am citit How to get ideas de Jack Foster și într-unul din capitole spunea cam așa:
André Gide a încercat să citească o carte în fiecare lună despre un subiect care nu-l interesa. Ai făcut vreodată asta? Fă-o! Măcar o singură dată.
Cred că nu mă înșel când spun că toți ne-am format o zonă de confort și avem prejudecăți când vine vorba de anumite cărți, subiecte sau genuri literare.
Subiecte care poate sunt, de altfel, foarte interesante și nu știm ce pierdem ferindu-ne de ele. Citim la nesfârșit despre aceleași lucruri și ajungem, într-un final, să transformăm cititul în ceva monoton.
Eu am observat că mai toate cărțile pe care le citesc au o tentă existențialistă, absurdă, suprarealistă, puțin bizară, nu-mi plac cărțile prea realiste sau vesele și asta nu mă deranjează.
Dar mi-e frică de monotonie și toate lucrurile care vin odată cu ea, cum ar fi lipsa de inspirație sau chef de orice, așa că m-am gândit să accept provocarea pentru 2020 mai ales că mi-am propus ca în următoarele luni să citesc foarte mult și chiar nu am nevoie de un reading slump acum.
O să încerc să citesc o carte pe lună care să mă scoată din zona mea de confort, chiar dacă nu mă interesează în mod special subiectul ei.
Mi-am făcut o listuță cu provocări, amu’ să vedem ce-o ieși:
Aprilie – milk & honey de rupi kaur – unpopular opinion: sincer, am mari prejudecăți legate de acest volum de poezii. am încercat să arunc un ochi prin ea acum ceva timp și aveam impresia că citesc postări de pe Tumblr. pare a fi doar o altă carte faimoasă datorită unei strategii de marketing bine gândite și cam atât. sper să mă înșel și să nu fie doar alta carte pentru adolescente care-și romantizează depresiile.
Mai – un poet român contemporan pentru că am văzut că avem o grămadă (momentan am găsit pe site-ul editurii Max Blecher un volum de Răzvan Țupa, probabil o să încep cu el)
Iunie – Coelho – pentru că ocolesc autorul ăsta de câțiva ani buni.
Iulie – o carte cu dragoni (sau doar fantasy)
August – o carte young adult – dacă-mi dau cu părerea despre genul ăsta o să fiu crucificată. nu-s optimistă, pentru că dacă nu mi-a plăcut la 14 ani, nu cred că o să-mi placă nici acum, dar o să încerc
Septembrie– o carte de ficțiune care are 500+ de pagini
Octombrie – Jane Austen – și pe ea o ocolesc, nu mai știu de ce.
Noiembrie – ficțiune istorică / istorie alternativă
Decembrie – ceva cu mult sirop
Dacă a meritat experiența o să vorbesc în articolele viitoare. Și dacă iese ceva bun din asta, o s-o prelungesc și pe anul viitor.
Voi ce părere aveți, are sens provocarea lui Gide? 😀