O chestiuță care a început să mă calce pe nervi de câteva luni pe Insta Story sunt aceste mizerii de postări:
Ce se întâmplă în această poză: cineva vede o postare a unui artist, îi place, și se gândește că ar fi frumos și onorabil să facă o captură de ecran și să-i ascundă autorul.
Inițial am crezut că am de-a face cu un caz izolat și am tot trecut cu vederea. Dar recent am intrat la InstaStory-urile de la Explore, lucru pe care nu îl fac în mod normal, și am văzut alte două mizerii din astea, consecutive, de la persoane cu mii de followers. În concluzie, este un mic efect de turmă.
În primul rând, nu înțeleg de ce ai ascunde sursa în condițiile în care este absolut evident că poza nu îți aparține.
În al doilea rând, bineînțeles că e mult mai ușor să fii un căcat cu ochi decât să faci un minim efort și anume:
- Să folosești funcția de repost.
- Să dai un tag în poză sau în descriere.
- Sau pur și simplu SĂ NU ACOPERI SURSA/SEMNĂTURA/AUTORUL, golanco.
Uau, ce greu a fost, am transpirat toată numai scriind aceste instrucțiuni extrem de dificile, pfiu.
Dar pe bune, dacă faci și tu parte din acest cor de găini bete, încearcă chestia aia abstractă numită empatie și pune-te 5 minute în pielea unei persoane care muncește poate ore sau zile întregi la o lucrare, pe care tu o furi și o mâzgălești pentru două vizualizări.
Sunt sigură că atunci când citești o carte, te interesează și autorul ei. Sau persoana care a tradus-o. Când te uiți la un film, cauți să vezi cine e regizorul și cum se numesc nenorociții ăia de actori. Când asculți o melodie, apreciezi artistul și te consideri fana lui. Așa că de ce atunci când vezi o pictură, un desen, o fotografie mai interesantă, procedezi așa?
Instagram nu mai este de mult o simplă aplicație pentru poze, a devenit o unealtă de marketing, un mijloc de promovare a multor artiști, fotografi sau mici antreprenori, iar eu nu pot să înțeleg de ce ți-ai pierde timpul în felul ăsta, când poți să ajuți un om, a cărui muncă o apreciezi?