Mai în glumă, dar mai mult în serios, am listat în articolul acesta câteva lucruri care ar trebui să te pună pe gânduri într-un anunț de angajare.
Dar să zicem că ai găsit, în sfârșit, un anunț decent, te duci la interviu și….
Te surprinde angajatorul cu o serie de întrebări intruzive.
În cultura noastră e destul de comună ideea asta că angajatorul e un fel de Dumnezeu, care taie, spânzură și face numai ce vrea mușchiulețul lui.
Sigur. Dar totuși, nu are voie să îngrădească dreptul la muncă pe baza unor criterii care nu interferează cu abilitățile și cunoștințele necesare acelui post.
Din păcate, discriminările sunt foarte comune la interviurile de angajare, nu doar pentru că românii nu sunt conștienți de drepturile lor, dar și pentru că tipul acesta de discriminare e foarte dificil de dovedit dacă nu s-au scurs informațiile în scris, prin telefon sau nu există vreun martor.
E bine să știi ce tipuri de discriminare există și ar trebui măcar să ridici o sprânceană când întrebările devin inconfortabile.
Despre ce nu e normal să ți se ceară informații la interviurile de angajare:
- Vârstă, sex sau orientare sexuală.
- Rasă, origine etnică, naționalitate.
- Dizabilități, boli cronice necontagioase, infecție cu HIV/SIDA.
- Alte caracteristici genetice cum sunt înălțimea și greutatea – excepție fiind câteva domenii, cum e Fashion sau orice muncă pentru care ai nevoie de forță fizică.
- În discriminarea pe baza de sex, legea e scrisă abstract, dar include întrebările despre sarcină, numărul copiiilor sau planurile de viitor legate de familie, relații personale, intenția de căsătorie, vârsta de pensionare etc.
- Orientare politică și convingeri religioase.
- Situație financiară, averi, proprietăți etc.
Multe răspunsuri cu privire la aceste lucruri se pot intui sau afla direct din CV.
♦
De ce nu e, totuși, normal să ți se ceară astfel de informații?
Simplu – e o infracțiune de abuz în serviciu, conform Codului Penal
Sunt întrebări ce țin de intimitate, viață personală și, cum spuneam, nu te împiedică să îți îndeplinești atribuțiile la locul de muncă. Sunt, deci, irelevante cât timp avem în vigoare legi care asigură egalitatea de șansă între sexe și care condamnă orice tip de discriminare.
Așa că dacă primești întrebări intruzive și poți dovedi că ai fost discriminat/ă în baza lor, poți sesiza Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Mai multe despre lege aici. Codul muncii aici. Petiția CNCD aici.
P.S: Majoritatea oamenilor nu fac reclamații pentru că au impresia că sunt inutile, dar tocmai de asta sunt inutile, pentru că nu se depun suficiente cât să fie luate în serios. Reclamați orice problemă aveți, nu vă mai gândiți că merge și așa sau las’ că fac alții, pentru că nu fac. Faceți voi și îndemnați-i și pe alții să facă, unul azi, alți doi mâine, până când într-o zi, nu în viitorul apropiat, dar într-o zi, lucrurile o să înceapă să se miște.