Nu știu cum e vremea prin țară, dar în Brașov a fost destul de frig zilele trecute pentru luna iulie.

Temperaturile au scăzut până la 8 grade și a plouat zile întregi, așa că m-am apucat de scotocit prin casă după un ceai care să mă încălzească și mi-a venit o idee… ce-ar fi să fac o rubrică despre ceaiuri pe blog?

În ultimii ani nu am mai avut curiozitatea să încerc amestecuri noi. Am băut doar ceaiuri din plante medicinale alese pentru beneficiile lor și cât mai naturale posibil (culese, uscate, nu cumpărate). În mare parte pentru că infuziile de fructe, vanilii și tot felul de combinații la plic, cu toate că am citit că sunt vitaminizante, au început să mi se pară foarte artificiale și nu prea mai am încredere să consum orice.

Am un singur ceai de fructe preferat, un combo perfect căruia o să-i dedic un articol special. ♥

În rest, în ultima vreme am consumat numai:

  • clasicul tei. niște sunătoare. melisa (roiniță). cimbrișor.
  • uneori o combinație din toate cele de mai sus
  • mentă pentru că e perfectă vara, rece
  • lavandă pentru că miroase divin
  • trandafir japonez (hibiscus)
  • fructe de merișor
  • trifoi roșu
  • ghimbir
  • mușețel
  • iasomie
  • măceș
  • salvie

În afară de infuziile de fructe, mai evit și ceaiul verde, negru sau alb pentru că îmi dau dureri de cap și nu suport amăreala aia în nicio combinație, doar pe cel roșu simplu (rooibos) am curaj să-l beau, pentru că nu conține cofeină și eu beau oricum destul de multă cafea.

Am crezut că asta o să-mi limiteze opțiunile până când am găsit un site despre arta ceaiului si mi s-a dat lumea peste cap. Ceai de banane? Orez brun? Oolong semi-fermentat? Credeam că mă pricep la ceaiuri. Credeam prost.

Deja mi-am făcut un wishlist și am o grămadă de idei de articole.

Așa că ne vedem în toamnă cu povești despre ceai 😀

zi una de jale

comments