reguli de bun simț în autobuz

În ultima perioadă sunt nevoită să circul cu autobuzul mai mult decât am fost obișnuită. Acum câteva luni am scris un articol despre golanii care se urcă cu ghiozdanul în spate în autobuz și fac ca niște panseluțe. Astăzi m-am gândit să mai vin cu câteva reguli care mi se par de bun simț, și vorbesc doar de autobuze, pentru că nu știu cum stă treaba în troleibuze, metro-uri și trenuri.

Citește asta, poate ești un idiot și nu-ți dai seama.

Al doilea lucru care mă scoate din minți, după fermoarul de ghiozdan în pleoapă, sunt oamenii care stau în ușă. Vreau să cobor din autobuz, dar hei, ceva-mi blochează ușa. Aaa, sunt oameni, care au impresia că imediat ce o să-mi găsesc loc să pun piciorul jos din autobuz, pe asfaltul fierbinte de vară, nenea o să închidă ușile și-o să plece fără ei, tăindu-mi astfel piciorul, iar săracii oameni vor fi nevoiți să stea cu o labă de picioruș în stație și să aștepte alt autobuz.

Regulă: aveți răbdare-n pula mea

Al treilea lucru nesimțit și enervant pentru mine, este VORBITUL. Sunt oameni care au impresia că poartă conversații foarte inteligente, așa că vorbesc tare, să audă toată lumea că ei au gură și păreri. O, uau, fascinant. Nu contează că ești în autobuz, restaurant sau WC public. Dacă împarți x m2 cu alți oameni, pe care nu-i cunoști, vezi-ți de treaba ta. Nu mă interesează ce ai futut aseară sau câți bani ai spart la păcănele. Ești un om pe care nu o să-l mai văd, cel mai probabil, niciodată, pentru ce te chinui să impresionezi?

Regulă: taci dracu. și du-te la psiholog.

Locul patru în topul nesimțirii îl au cei ce se holbează în telefonul tău.

Ți s-a întâmplat vreodată să stai tu liniștit în scaunelul tău, iar persoana care stă în picioare lângă tine să se holbeze efectiv în telefonul tău? Te prefaci că nu vezi, și că nu ești buricul pământului astfel încât acea privire mlădioasă să se așterne fix pe telefonul tău. Dar cu timpul senzația de paranoia se intensifică, îi vezi reflexia ochilor sgubilitici în geam și scenarii sângeroase cu Red Dragon se întâmplă. Partea amuzantă e că-i poți scrie oricând persoanei cu care vorbești: “Se holbează un ciudat în telefonul meu de-o oră” și să simți cum omul se fâstâcește și dă cu capul de toate bările până la ieșire.

Regula: nu te holba în telefoanele altora, le încalci intimitatea. poate vreau sa vorbesc despre hemoroizi, coaie de kangur și să-mi bârfesc menstruația, care-i problema ta? 

Și locul cinci revine persoanelor care nu mai au loc în propria piele de atâta importanță.

Tuturor ni s-a întâmplat cel puțin o dată în viață să nimerim în același habitat cu niște maimuțe căzute în cap care au în posesie un telefon plin de manele. Și spun manele pentru că altceva n-am fost obligată să ascult în mijloace de transport în comun până acum. DE CE? Puteam da de rockeri supărați, raperi drogați, bieberiști frezați, dar nuuu, eu dau numai de maneliști. Indiferent ce muzică asculți, ascult-o-n căști sau retrage-te din societate, că locul tău nu e aici.

Regulă: știi ce poți să faci mult mai util și intersant decât să intri pe acea ușă de autobuz? să-ți pui capul sub o roată.