frustrările unei wannabe-artist

Când am timp și chef, îmi place să desenez și să visez că într-o zi îmi voi găsi motivația de a muncii îndeajuns de mult încât să-mi pot câștiga existența din treaba asta. Deocamdată sunt leneșă și fac pași mărunți, dar siguri, și sunt mulțumită de mine așa cum sunt: mică, netalentată și cu gura mare.

Și spun că am gura mare pentru că nu mă pot abține și vreau să discut despre un tip de artă pe care nu pot să-l înțeleg: arta de a copia realitatea în cel mai mic detaliu.

photopaint

“Dar Julia, arta trebuie să fie o plăcere și poate omul chiar s-a relaxat creând această minunată pictură.”

Arta trebuie să-mi transmită și altceva în afară de faptul că omul are prea mult timp liber și prea puțină imaginație.

Sunt invidioasă pe oamenii cu foarte mult timp liber, talent și răbdare, care se folosesc de toate acestea pentru a replica lucrările altor artiști. Da, probabil sunt foarte realiste. Poate chiar mai realiste decât lucrările originale. Și poate chiar sunt capabile să-ți taie răsuflarea pentru o secundă. Dar stai tu frumos și admiri pictura/desenul, și iți dai seama că imediat lângă se află poza după care a fost efectiv copiată, centimetru cu centimetru, și simți cum se rupe ceva în tine. Pur și simplu i se risipește tot farmecul. .

Oricine poate să imite, e vorba doar de niște noțiuni de bază și multă muncă. Dar de ce să nu folosești tot acest timp și toată această muncă în scopul de a-ți crea propriul stil?

Poate te relaxezi replicând, dar asta e invitabil să nu-ți răpească sau estompeze anumite calități, în loc să ți le dezvolte. Creativitate, originalitate, perspectivă…

Este incredibil și admirabil ce poate ieși așa ceva din mâna unui om. Dar suntem în secolul 21 și știți cum se poate face magie mai ușor, fără atâtea ore de muncă (inutilă, după părerea mea)? Prin aparate foto și Photoshop.

Una e să furi tehnica, una e să te inspiri, și alta e să imiți pur și simplu tot ce vezi. De ce să faci asta când iți poți folosi imaginația, poți interpreta și anima? Unde este partea artistică în copierea unei poze creată de altcineva. Ce creezi tu, in afară de câteva lumini și umbre în plus? Chestie pe care o poți face și cu un filtru de pe Instagram, dacă Photoshop-ul ți se păre prea complicat.

Nu pot aprecia genul acesta de artă, pentru că știu câtă muncă este la un desen. Și dacă ești ca mine, simți că nu iți ajunge viața asta pentru a pune pe hârtie tot ceea ce ai in minte. Arta este pentru oameni care pot crea o lume nouă, un sentiment nou, pornind doar de la o foaie albă și propria imaginație.

Sper, sper din tăt suflățălul meu, că genul acesta de lucrări sunt doar studii și că există artiști, care pe lângă astfel de studii și “portrete la comandă”, învață și cum să-și portretizeze cât mai bine propriile idei și sentimente.

Lucrarea de mai sus aparține lui Jessie Marinas și a fost folosită doar ca reper, sunt conștientă că are și lucrări originale. Nu mă bateț